MESTEACAN
(Betula pendula)
Mesteacanul face parte din familia Betulaceae, fiind un arbore foios, cu scoarta alba si neteda si frunze ovat-triunghiulare, dintate, care rezista in cele mai grele conditii de clima, sol sau altitudine. Creste in zona de dealuri joase si de campie, unde suporta foarte bine arsita si seceta, in depresiunile adanci, unde infrunta gerurile iernii, ori in zonele montane abrupte, unde se agata efectiv de stanci si rezista vanturilor cele mai puternice. In acord cu capacitatea sa vitala extraordinara, frunzele mesteacanului au proprietati terapeutice foarte puternice. Se mai numeste mesteacan alb sau mastacan.
Actiuni
INTERN:
diuretic (cu eliminare de acid uric), diaforetic si hipotermizant, depurativ, antiseptic urinar si intestinal, antibacterian (fata de Escherichia coli), hipocolesterolemiant, dizolva calculii urinari.
EXTERN:
antiseptic, antiinflamator, tonic capilar (stimuleaza cresterea si regenerarea parului).
Indicatii
INTERN:
se utilizeaza ca adjuvant in: edeme, nefrita, litiaza renala, hipertensiune arteriala, guta, uricemie, hipercolesterolemie, reumatism, febra tifoida, tifos exantematic.
EXTERN:
se utilizeaza ca adjuvant in: rani, eczeme, dermatite, pentru cresterea si regenerarea parului.
Contraindicatii
Sarcina, alaptare, copii mici, alergie la mesteacan.
Precautii
REACTII ADVERSE:
pot aparea usoare iritatii la nivelul tubului digestiv (datorita monotropitozidei).
SUPRADOZARE:
La doze mari (peste 100 de grame de frunze pe zi) mesteacanul este toxic, producand tulburari digestive (inflamatii intestinale, dureri abdominale violente, anorexie).
INTERN:
-pulberea – planta se macina fin cu o rasnita electrica. Se ia o lingurita rasa de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba timp de 10-15min., dupa care se inghite cu apa.
-maceratul la rece – se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250ml de apa, se mentine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. In scop terapeutic se beau 3 cani cu macerat pe zi, cu 30min. inainte de mese.
-infuzia – se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250ml de apa clocotita, se mentine timp de 15 min. la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. In scop terapeutic se beau 3 cani cu infuzie pe zi, cu 30min. inainte de mese.
EXTERN:
-in rani, eczeme, dermatite se aplica local sub forma de cataplasme care se obtin astfel: 1-2 linguri cu pulbere fin macinata se amesteca cu apa calda astfel incat sa formeze o pasta care sa poata fi aplicata extern. Deasupra se aplica un pansament care sa poata mentine cataplasma la locul afectat minim 3 ore;
-pentru cresterea si regenerarea parului se clateste parul dupa spalare si se frictioneaza pielea capului cu maceratul sau cu infuzia de planta.
COMPOZITIE CHIMICA:
saponozide triterpenice (betulinol, aldehida betulinica, acid betulinic, acid platanic), flavone, heterozide ale linaloolului (betulalbozida A si betulalbozida B), ulei volatil (alcatuit din salicilat de metil, α si β-betulinol, α si β-cariofilen), heterozide fenolice (monotropitozida si betulozida), taninuri, rezine, steroli, glucide, saruri minerale, etc.
(Betula pendula)
Mesteacanul face parte din familia Betulaceae, fiind un arbore foios, cu scoarta alba si neteda si frunze ovat-triunghiulare, dintate, care rezista in cele mai grele conditii de clima, sol sau altitudine. Creste in zona de dealuri joase si de campie, unde suporta foarte bine arsita si seceta, in depresiunile adanci, unde infrunta gerurile iernii, ori in zonele montane abrupte, unde se agata efectiv de stanci si rezista vanturilor cele mai puternice. In acord cu capacitatea sa vitala extraordinara, frunzele mesteacanului au proprietati terapeutice foarte puternice. Se mai numeste mesteacan alb sau mastacan.
Actiuni
INTERN:
diuretic (cu eliminare de acid uric), diaforetic si hipotermizant, depurativ, antiseptic urinar si intestinal, antibacterian (fata de Escherichia coli), hipocolesterolemiant, dizolva calculii urinari.
EXTERN:
antiseptic, antiinflamator, tonic capilar (stimuleaza cresterea si regenerarea parului).
Indicatii
INTERN:
se utilizeaza ca adjuvant in: edeme, nefrita, litiaza renala, hipertensiune arteriala, guta, uricemie, hipercolesterolemie, reumatism, febra tifoida, tifos exantematic.
EXTERN:
se utilizeaza ca adjuvant in: rani, eczeme, dermatite, pentru cresterea si regenerarea parului.
Contraindicatii
Sarcina, alaptare, copii mici, alergie la mesteacan.
Precautii
REACTII ADVERSE:
pot aparea usoare iritatii la nivelul tubului digestiv (datorita monotropitozidei).
SUPRADOZARE:
La doze mari (peste 100 de grame de frunze pe zi) mesteacanul este toxic, producand tulburari digestive (inflamatii intestinale, dureri abdominale violente, anorexie).
INTERN:
-pulberea – planta se macina fin cu o rasnita electrica. Se ia o lingurita rasa de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba timp de 10-15min., dupa care se inghite cu apa.
-maceratul la rece – se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250ml de apa, se mentine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. In scop terapeutic se beau 3 cani cu macerat pe zi, cu 30min. inainte de mese.
-infuzia – se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250ml de apa clocotita, se mentine timp de 15 min. la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. In scop terapeutic se beau 3 cani cu infuzie pe zi, cu 30min. inainte de mese.
EXTERN:
-in rani, eczeme, dermatite se aplica local sub forma de cataplasme care se obtin astfel: 1-2 linguri cu pulbere fin macinata se amesteca cu apa calda astfel incat sa formeze o pasta care sa poata fi aplicata extern. Deasupra se aplica un pansament care sa poata mentine cataplasma la locul afectat minim 3 ore;
-pentru cresterea si regenerarea parului se clateste parul dupa spalare si se frictioneaza pielea capului cu maceratul sau cu infuzia de planta.
COMPOZITIE CHIMICA:
saponozide triterpenice (betulinol, aldehida betulinica, acid betulinic, acid platanic), flavone, heterozide ale linaloolului (betulalbozida A si betulalbozida B), ulei volatil (alcatuit din salicilat de metil, α si β-betulinol, α si β-cariofilen), heterozide fenolice (monotropitozida si betulozida), taninuri, rezine, steroli, glucide, saruri minerale, etc.